30 mai 2024
Home / Afaceri de familie / Ţuica de Morăreşti şi Ţuica bătrână de Piteşti, două produse cu Indicaţie Geografică Protejată

Ţuica de Morăreşti şi Ţuica bătrână de Piteşti, două produse cu Indicaţie Geografică Protejată

Povestea lui Vasile Buzdugan din Morărești poate fi privită ca un studiu de caz despre determinare și luată ca exemplu de producătorii care vor să treacă de la ferma de subzistență la producția de piață. De profesie silvicultor, Vasile Buzdugan se mândrește că a fost „născut și crescut la rădăcina prunului” și că duce mai departe tradiția seculară a străbunicilor săi, cultivatori de pruni și producători de țuică. Astăzi, argeșeanul face țuică și magiun în cazane și ceaune de tuci de pe vremea bunicilor și se pregătește să exporte mii de litri de țuică de Morărești, după ce va obține Indicația Geografică Protejată la nivel european.

Are deja comenzi, dar clienții săi din Germania așteaptă ca pe produse să apară noul logo. Dosarul de atestare este aproape gata și mai este doar o chestiune de timp până când prima băutură produsă tradițional în Morăreşti va dobândi protecție la nivel european.

O tradiţie de peste 100 de ani

Cele două produse pe care Buzdugan vrea să le promoveze sunt „Ţuica de Morăreşti” şi „Ţuica superioară bătrână de Argeş”, două branduri locale ce urmează să primească Indicaţia Geografică Protejată la nivel european.

Documentaţiile făcute „ca un doctorat adevărat”, după cum spune Vasile Buzdugan, au trecut deja de Ministerul Agriculturii şi sunt în analiză la comisia de profil a Comisiei Europene. Odată cu obţinerea acestui atestat, toţi producătorii argeşeni şi-ar putea vinde mai uşor băuturile în lume, iar Argeşul ar cunoaşte o şi mai mare faimă ca origine a unor produse de înaltă calitate. Dar pentru a ajunge aici, Vasile Buzdugan şi-a început munca la… arhivă, pentru a găsi documentele necesare ce atestă că, în comuna sa, şi în Argeş, în general, tradiţia producerii ţuicii a depăşit deja 100 de ani! „Eu însumi sunt producător de ţuică pentru că părinţii, bunicii şi străbunicii mei au fost producători. La noi în familie tradiţia, dovedită, e mai veche de 1907. Eu am moştenit 22 de hectare de pruni şi povarna!”, spune domnul Buzdugan.

Nu s-a limitat însă doar la ce i-au lăsat înaintaşii, aşa că a accesat fonduri europene şi şi-a dezvoltat afacerea, având acum absolut toate utilajele necesare în pomicultură şi producerea băuturilor spirtoase. Apoi, constrâns de legislaţie şi cerinţele europene, deşi la bază e silvicultor de meserie, s-a reîntors la şcoală şi a terminat Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Iaşi şi a dat examenele când fii săi erau deja absolvenţi.

Iar apoi, supărat pe cei de la Fisc, care nu respectă nici măcar manualele pe care ei le-au făcut, a obţinut şi un masterat în tehnologia calităţii produselor spirtoase. „Mă supără că nu avem oameni pregătiţi. Când ţuica stă în butoaie, scade şi volumul şi tăria, absorbite de lemn. De aceea avem dreptul la scăzăminte, dar ei îmi spuneau că trebuie calculată acciza pe cât s-a produs. I-am zis unui inspector, după ce am sigilat butoaiele, că îi dau cheile de la depozit şi să vină când facem îmbutelierea pentru piaţă să vadă cât s-a pierdut. Mi-a răspuns că nu îl interesează şi că trebuie să plătesc acciza pentru cât s-a produs, nu pentru cât îmi rămâne de vândut. Acum le prezint toate manualele de proceduri şi le cer să le respecte, că doar ei le-au făcut”, mai spune Vasile Buzdugan.

Ţuica lui Buzdugan a făcut furori la un festival de la Berlin

În paralel cu şcoala, producătorul din Morăreşti a reuşit să îşi promoveze şi produsele, şi să obţină şi atestate pentru ele. În 2009 a primit primul act doveditor ca produs tradiţional pentru „Ţuica Buzdugan”, iar anul trecut, când condiţiile impuse au fost cu mult mai drastice, a obţinut reatestarea. „Am obţinut şi protecţie pe brand de la OSIM, aşa că pot vinde fără probleme ţuica mea în toată lumea. Ultima ieşire a fost la festivalul de profil de produse tradiţionale de la Berlin, „Săptămâna verde”, unde am fost apreciat de toată lumea. M-a lăudat şi domnul ministru Daniel Constantin şi domnul ambasador Comănescu… Nemţii au fost înnebuniţi după ţuica veche, veneau zilnic să deguste, de se făcea coadă, şi nici unul nu pleca fără să cumpere! Pot să spun că am bătut până şi palinca ardelenească!”, ne-a mărturisit producătorul din Morăreşti.

Dincolo de a duce mai departe tradiţia seculară a străbunicilor săi, cultivatori de pruni şi producători de ţuică, şi a aştepta noul logo pentru a le putea expedia clienţilor din Germania ţuica sa, Vasile Buzdugan a înfiinţat o asociaţie a producătorilor din Morăreşti pentru a putea promova mai bine cauza producătorilor din zonă. În plus, a documentat şi un proiect prin care cere scoaterea ţuicii din rândul băuturilor alcoolice spirtoase distilate care sunt accizate diferit şi foarte scump şi considerarea acesteia drept produs tradiţional, pentru a putea beneficia de facilităţi care să contribuie la dezvoltarea acestui domeniu ce aduce României nu numai faimă, dar şi bani!

Pe lângă toate acestea, Vasile Buzdugan a mai făcut un pas în plus pentru a-și individualiza produsele pe o piață invadată de marfă proastă, vândută la prețuri mari. A luat exemplul producătorilor de vinuri și a realizat cupaje, cu un conținut de 75% de țuică din prune din soiul Agent și 25% țuică din prune din soiurile Anaspet și Grasă Românească, care au îmbătrânit în butoaie de stejar timp de patru ani.

În 2023 numărul fermierilor înscriși în programul Tomata este mai mare cu 20% față de anul trecut

La finalul perioadei de înscriere – 1 aprilie – aplicaseră pentru programul Tomata 22.295 de …