Sistemele de rachetă anti-grindină – viitorul agriculturii ferite de calamităţi

Related Articles

Dezbatere publică: Utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură

Peste 1,5 miliarde de euro fonduri europene intrate în agricultură de la începutul anului

Fonduri suplimentare pentru plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură

Combaterea grindinei i-a preocupat pe oameni încă din Grecia antică. În Atena, o comunitate de preoţi se ruga într-un anume fel la Demetra, zeiţa agriculturii.
În momentul în care apăreau nori care păreau de grindină, cumulonimbus întunecaţi, preoţii greci făceau nişte incantaţii pe frecvenţe ultra-joase, care produceau nişte vibraţii care împiedicau formarea de cristale de gheaţă. De atunci sau scurs mii de ani. Grindina are acum un nou şi redutabil inamic: rachetele ALPHaG Cod RAG 96.
Rachetele antigrindină funcționează în felul următor: ele sunt proiectate să zboare până la 10.000 de metri. Odată ajunse acolo, ele eliberează un compus chimic pe bază de iodură de argint și care are ca scop transformarea cristalelor de gheață (grindina) în apă. După aceea racheta se auto-distruge ajungând la sol doar niște bucăți mici de carton.
Există și niște rachete mai mici care zboară doar până la 4 mii de metri, dar acestea sunt ceva mai puțin eficiente.

Eficacitate de 80-90% împotriva grindinei

După mulţi ani de la debutul programului, timp în care an de an suprafeţe imense de culturi agricole au fost compromise, iar statul a fost nevoit să acorde despăgubiri, pe 2 octombrie 2015, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a inaugurat la Panciu „Centrul antigrindină Vrancea”. Tot atunci au avut loc primele trageri experimentale cu rachete antigrindină din zonă.

Investiția se ridică la circa 1,3 milioane de euro și asigură o zonă de protecție în zona Panciu și vecinătăți. Începând din 2016, cele patru puncte operaționale de lansare a rachetelor, de la Bolotești, Bizighești, Panciu și Ruginești ar urma să asigure protecția culturilor agricole și a comunităților pe o suprafață de aproape 50 de mii de hectare. În următorii ani se are în vedere finalizarea celorlalte puncte de lansare care sunt direcționate de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, atât în Vrancea cât și în Galați.

Fermierii sunt cei ce așteptau cel mai mult această investiție care să le protejeze culturile de riscurile climatice. Conform specialiștilor, un punct de lansare acoperă o suprafață de 10 – 12.000 de hectare, este dotat cu 48 de rachete şi asigură cu o eficacitate de 80 până la 90 la sută protecţia împotriva grindinei.

În primii ani de funcționare, unitatea antigrindină din Vrancea va fi subvenționată de la bugetul de stat. Apoi, cheltuielile se vor împărți împreună cu fermierii beneficiari. Costul unei rachete antigrindină este de aproximativ 1000 de euro.

270.000 de hectare de culturi, protejate cu rachete anti-grindină

În România funcționează ori sunt în curs de implementare centre antigrindină şi în Prahova, Iași, Vrancea, Mureș și Timiș. Sistemul este funcţional pe o suprafaţă de 270.000 de hectare de culturi agricole, dar suprafaţa totală care ar trebui protejată de pagubele provocate de căderile de grindină se ridică la două milioane de hectare.

De buna funcţionare a centrelor de rachete existente şi de extinderea programului naţional se ocupă Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitaţiilor (AASNACP), din subordinea Ministerului Agriculturii. Preşedintele autorităţii este piteşteanul Gheorghe Căunei Florescu.

Sistemul naţional va fi extins peste tot teritoriul ţării până în 2024

„În momentul de faţă, protejăm 270.000 de hectare de culturi agricole, 180.000 de hectare pe zona Prahova şi Buzău şi alte 90.000 de hectare în zona Iaşiului, dar la nivel de ţară sunt două milioane de hectare de culturi agricole valoroase din punct de vedere economic pentru agricultură. Conform legii, sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor va fi extins la nivel naţional pe toată suprafaţa până în anul 2024”, a declarat Gheorghe Căunei, directorul Direcţiei Antigrindină din MADR.

Potrivit acestuia, în zonele unde sunt lansate rachete antigrindină (vectori cu ioni de argint), protecţia culturilor este de 80-90% pe un areal de 15-20 de kilometri pătraţi. În prezent, sunt 14 puncte de lansare a rachetelor în unitatea de la Prahova, şapte la cea din Iaşi şi 11 la unitatea din Vrancea. În funcţie de studiile realizate în ultimii trei ani, au fost lansate circa 400-500 de rachete antigrindină în zonele Prahova şi Buzău şi în jur de 100 în zona Iaşului.

Hotărârea de Guvern referitoare la aprobarea obiectivelor etapei a XV-a a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010 – 2024 precizează că fondurile prevăzute în această etapă sunt de 6,8 milioane de lei, în creştere faţă de etapa anterioară când s-au alocat 6,3 milioane lei. „Aproape jumătate din aceste fonduri, circa 3 milioane de de lei, vor fi alocate pentru executarea şi dotarea proiectelor tehnice, execuţie de lucrări, achiziţie de echipamente şi dotări pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea”, a mai spus