21 iunie 2021
Home / Actualitate / Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi: Ne putrezește lemnul în păduri deși prețul acestuia a explodat!
Round wooden unpainted solid natural ecological soft colored brown and yellow stumps background, Tree cut sections different sizes for pad mat background texture. Do It Yourself art concept.

Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi: Ne putrezește lemnul în păduri deși prețul acestuia a explodat!

Sectorul pădure-lemn este afectat de o explozie a prețurilor pe piața de materie primă, cu efecte grave pentru industria de prelucrare a lemnului. Dacă se prelungește, criza riscă să afecteze și populația în sezonul rece, prin escaladarea prețurilor la lemnul de foc. Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi a adus în dezbatere cauzele și posibilele soluții ale fenomenului.

Cu maxime istorice la prețul lemnului de lucru, atât la rășinoase cât și la foioase, piața materiei prime se confruntă cu o criză extrem de serioasă, ale cărei efecte riscă să se amplifice la toamnă și să afecteze inclusiv piața lemnului de foc pentru populație.

Producătorii de mobilier au de înfruntat cea mai gravă criză din perioada recentă. Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România – APMR, a declarat: „Prețul exagerat al lemnului, care în luna mai s-a dublat față de aprilie 2021, precum și lipsa lemnului fasonat și a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determină închiderea multor capacități de producție sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricație.

Criza de resurse pe piața lemnului – cauze și soluții

Criza poate fi explicată doar parțial de cererea foarte mare venită din Statele Unite ale Americii, unde piața construcțiilor cunoaște un veritabil boom. Aceasta este, în același timp, determinată și de factori interni.

Cauzele interne ale acestei crize țin de suprareglementarea sectorului, după cum a explicat István Tőke, președintele executiv al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva: „O primă problemă este expirarea anumitor amenajamente silvice (care au o valabilitate de 10 ani), dar în ultima vreme refacerea amenajamentelor are nevoie de un studiu de mediu care poate dura până la un an și jumătate. În acest interval nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piață, oferta este mai mică decât cererea, iar prețurile explodează.”

Exacerbarea fenomenului tăierilor ilegale a condus la politici publice și reglementări care au determinat blocaje ale sectorului. „De asemenea, există o problemă a marcărilor în proprietățile mici după operaționalizarea SUMAL 2.0”, a mai explicat István Tőke.SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce și la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuți.”

Datorită birocrației și suprareglementării ne putrezește lemnul în păduri”, a subliniat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn. „Acesta este mesajul pe care l-am transmis astăzi domnului Ministru Barna Tánczos. Prin blocarea aplicării amenajamentelor silvice, am ajuns să blocăm executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, extragerea doborâturilor de vânt și arborilor atacați de insecte dăunătoare și implicit să afectăm starea de sănătate a pădurilor. Este absurd! Este ca și cum s-ar reglementa să nu se mai facă lucrările de îngrijre a culturilor agricole ca să protejăm buruienile, să lăsăm grâul nerecoltat pentru că se hrănesc șoriceii cu grăunțele care cad singure! Este nevoie de echilibru – este o știință și o practică a gestionării durabile a pădurilor -silvicultura. Frumusețea și biodiversitatea pădurilor României cu care ne mândrim se datorează tocmai lucrărilor silvice, regenerării naturale, gestionării durabile promovate de silvicultură și silvicultori.“

Evaluarea fenomenului tăierilor ilegale – o urgență

Dezbaterile Consiliului Pădurilor au subliniat necesitatea de a clarifica amploarea fenomenului tăierilor ilegale, care determină în bună măsură politicile publice ale Statului.

În ultimii ani, estimările fenomenului au variat între mai multe ordine de mărime . Organele de control raportează 150-200.000 m3 pe an. În 2015, d-na Ministru Grațiela Gavrilescu a comunicat public și a prezentat inclusiv în CSAT cifra de 8,6 milioane mc tăieri ilegale, ca rezultat intermediar al Ciclului II al Inventarului Forestier Național. În 2019, dl. Ministru Costel Alexe a „asumat” o cifră medie a recoltei de masă lemnoasă de 38 milioane m3/an, tot ca rezultat al Ciclului II al IFN. Într-o comunicare oficială, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor ne-a transmis că cifra de recoltă de 38 milioane m3 anual nu se regăsește recepționată ca rezultat al Inventarului Forestier Național. Cert este că pădurile României cresc ca suprafață și volum de masă lemnoasă, o demonstrează nenumărate studii satelitare comparative, inclusiv față de perioada comunistă.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, a declarat că incertitudinile privind amploarea fenomenului au generat politici publice cu efecte perturbatoare asupra silviculturii și activităților de exploatare și prelucrare a lemnului. „Subiectul tăierilor ilegale a fost atât de mult exacerbat încât nu mai vedem pădurile de cioturile-vedetă. Am solicitat domnului Ministru o dezbatere științifică privind rezultatele ciclului II al Inventarului Forestier Național și publicarea periodică a rezultatelor intermediare ale ciclului al III-lea,” a adăugat acesta.

Prezent la dezbaterile Consiliului, dl. Barna Tánczos, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat că va organiza în următoarele săptămâni o dezbatere a forurilor științifice pentru a tranșa o dată pentru totdeauna problema. Dezbaterea va include reprezentanți ai mediului universitar, specialiști ai INCDS „Marin Drăcea” și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Priorități: finanțare corectă și reglementare justă pentru sectorul forestier

Pe lângă eliminarea blocajelor generate de reglementări, autoritățile trebuie să ia în calcul o finanțare corectă a sectorului, atât prin Strategia Forestieră Națională cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte mecanisme de finanțare, au arătat participanții.

Bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu a inclus niciodată o finanțare care să se întoarcă la păduri mai mare de 2% în ultimii 30 de ani. Avem o subfinanțare a sectorului silvic,” a declarat Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură – SILVA.

Suntem o comunitate care ajută ca pădurea să fie gestionată durabil și să realizeze produse cu o valoare adăugată cât mai mare,” a sintetizat Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România.

Ne dorim dezbateri și politici publice bazate pe dovezi și pe argumente raționale, nu pe imagini cu puternic impact emoțional și manipulatoare,” a declarat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi reunește principalele organizații de pe întreg lanțul valoric al lemnului – de la proprietari și administratori de păduri la industria de prelucrare a lemnului sau industria mobilei. Consiliul Pădurilor urmărește să fie partener de dialog și reprezentare a sectorului pădure-lemn pentru autorități și un vehicul de comunicare credibil și puternic pentru marele public. La prima întâlnire de lucru a Consiliului au participat reprezentanți ai Asociației Administratorilor de Păduri (AAP), Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva, Federației Sindicatelor din Silvicultură – Silva, Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

În fiecare an, la 17 iunie, se marchează Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei

În fiecare an, la 17 iunie, se marchează Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a …