29 martie 2024
Home / Știri / Vineri, 7 aprilie, are loc cel mai mare protest al fermierilor din Argeş

Vineri, 7 aprilie, are loc cel mai mare protest al fermierilor din Argeş

Peste o sută de fermieri din Argeș vor protesta vineri, 7 aprilie, începând cu ora 11:00, însoțiți de zeci de tractoare, autoturisme, autovehicule și utilaje, față de dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din țara noastră.

Ruta pe care se vor deplasa protestatarii însoțiți de zeci de mașini și utilaje agricole este: Siloz Costești – centura Costești – orașul Costești (pe centru), dreapta spre Pârvu Roșu, în comuna Bradu (pe centru), dreapta spre Auchan, sens giratoriu Vama Pitești și retur (Bradu, Costești).

Agricultura trebuie să rămână un domeniu cheie în PIB-ul României, însă în acest an majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor. Protestul de vineri se fundamentează pe nevoia de stabilitate și predictibilitate a fiecărui fermier din România, pe dorința comună de a continua să îşi desfăşoare activitatea în condiții de egalitate cu oricare fermier european, de a fi susținuți și protejați de către decidenții europeni și naționali.

Susținerea valorilor comune reprezintă calea normală, europeană, prin care efortul și investițiile realizate de fermierii români pot fi cuantificate  în scopul asigurării securității și siguranței alimentare a țării, dar și pentru continuarea  unei activități de tradiție, definitorie pentru țara noastră, așa cum este agricultura.

Această formă extremă de manifestare este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor români  în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din țara noastră, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de conflictul armat din Ucraina.  Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele războiului în țările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forțarea ritmului fluxurilor de marfă.

Această măsură nu a ajutat și nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să își reia ciclul de producție în condițiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb  a perturbat extrem de puternic piața din România.

LISTĂ REVENDICĂRI SOLICITATE AUTORITĂȚILOR ROMÂNE

Fermierii membri în Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, având în vedere contextul economic și social deosebit de complex, lipsa de acțiuni a autorităților naționale și europene la notificările transmise anterior, în repetate rânduri, a sumelor compensatorii derizorii alocate fermierilor români și a lipsei oricăror perspective de stabilitate a pieței de cereale din România, a atitudinii relaxate pe care o afișează decidenții europeni, atitudine pe care o considerăm sfidătoare la adresa eforturilor pe care fermierii noștri și cooperativele le-au depus pentru a face față concurenței neloiale acerbe provocată de fluxurile necontrolate de marfă de proveniență ucraineană, vă transmit lista problemelor cu care ne confruntăm și pentru care solicităm autorităților naționale să întreprindă măsuri de rezolvare privind:

Eliminarea scutirii  taxelor vamelor pentru import și blocarea cu produse agricole din UCRAINA

Solicităm următoarele:

Activarea rapidă a stării de salvgardare și reintroducerea taxelor vamale pentru importul de produse agricole din Ucraina.

Reintroducerii obligativității certificatului fito-sanitar la frontieră pentru a respecta standardele și condiționalitățile europene pe care fermierii români le respectă, cu costuri ridicate.

– Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, în funcție de destinație, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei și prioritizarea mărfurilor românești.

– Asigurarea trasabilității importurilor și tranzitului printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea și destinația mărfurilor agricole.

– Verificarea, controlarea, înregistrarea și monitorizarea exigentă a fiecărui camion/vagon intrat în România.

– Transferul tuturor sumelor necheltuite de către România din Fondul de Coeziune, programarea anterioară, de cca 10 miliarde euro, către investiții în irigații și pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării, reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), investiții de dragare a Dunării si căilor navigabile din România și finanțarea creării unei  infrastructuri ale formelor de asociere cu rol economic ale producătorilor cu o rețea de spații de depozitare regionale si procesare, mai multe dane de-a lungul Dunării.

– Realizarea unei analize de impact asupra importurilor de mărfuri ucrainiene scutite de taxe vamale care au ajuns în UE prin prisma tuturor fermierilor afectați și compensarea corectă(impact estimat la minimum 3 md euro, doar în România).

– Reciprocitatea recunoașterii certificatelor sanitar veterinare de export cu țările asiatice.

– Acordarea de garanții guvernamentale pentru producătorii și cooperativele care exportă marfa proprie acestora și membrilor, direct/bilateral către alte destinații.

  1. Urgentarea acordării despăgubirilor în integralitate pentru prejudiciile cauzate de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022, respectiv suplimentarea bugetului de la 300 mil lei până la 800 mil lei, cât este necesar pentru a ajuta financiar cu 1.500 lei per ha conform Procesului Verbal de constatare și evaluare a daunelor.
  2. Realizarea și aprobarea unui pachet legislativ destinat fondului funciar, care să cuprindă:
  • Aprobarea în Parlament și promulgarea de către Președintele României a Plx. nr. 455/2022 prin care se introduce perioada minimă de 7 ani pentru arendarea terenurilor agricole, cu termen de aprobare în Parlament până la 15 mai 2023.
  • Proiect legislativ prin care se creează un instrument bancar pe termen lung, pentru achiziția de terenuri agricole de către fermierii autohtoni, cu dobândă subvenționată cu sprijinul FGCR/FNGCIMM.
  • Proiect legislativ pentru eliminarea inadvertențelor din Legea nr. 18/1991 prin care să se interzică amplasarea investițiilor în panouri fotovoltaice pe terenurile agricole din amenajările pentru irigații.
  1. Reglementări fiscale privind impozitarea firmelor, acordarea de facilități fiscale,  eșalonări la plată, plata în termen către fermieri a TVA de rambursat, etc.
  2. Implementarea unei strategii naționale de depozitare, procesare, valorificare pe piață a produselor finite, în țara noastră, UE și țări terțe, cu repartizarea pe zone agricole pentru a reuși să contrabalansăm importul de produse cu valoare adăugată.
  3. Elaborarea și aprobarea unui proiect legislativ pentru modificarea Legii 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.
  4. Înființarea și operaționalizarea Sistemului Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor din Agricultură până în 2025.
  5. ”GROW SOIA”– Creionarea unei strategii agricole ambițioase pentru ca România să devină pionier pe un anumit segment de piață în UE sau dezvoltarea accelerată, sustenabila a sectoarelor de interes agricole din România, care să acopere necesarul din piața comunitară fără a mai fi nevoie să se apeleze la importuri.
  6. Operaționalizarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare (Legea 133/2019-termen prorogat pentru a treia oară până la 1 iul 2023.
  7. Profesionalizarea instituțiilor publice, formarea și promovarea unor leaderi puternici care să se impună la nivel european, să apere interesele României. Adunarea mai multor date economice și statistice la Ministerul Agriculturii în baza cărora să realizeze strategii și comunicarea datelor și către mediul de afaceri.

LISTĂ REVENDICĂRI SOLICITATE AUTORITĂȚILOR EUROPENE

Fermierii membri în Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, având în vedere contextul economic și social deosebit de complex, lipsa de acțiuni a autorităților naționale și europene la notificările transmise anterior, în repetate rânduri, a sumelor compensatorii derizorii alocate fermierilor români și a lipsei oricăror perspective de stabilitate a pieței de cereale din România, a atitudinii relaxate pe care o afișează decidenții europeni, atitudine pe care o considerăm sfidătoare la adresa eforturilor pe care fermierii noștri și cooperativele le-au depus pentru a face față concurenței neloiale acerbe provocată de fluxurile necontrolate de marfuri de proveniență ucraineană,

vă transmit lista problemelor cu care ne confruntăm și pentru care solicităm autorităților europene să întreprindă măsuri de rezolvare privind:

  1. Eliminarea scutirii  taxelor vamelor pentru import și blocarea cu produse agricole din UCRAINA

Solicităm următoarele:

Activarea rapidă a stării de salvgardare și reintroducerea taxelor vamale pentru importul de produse agricole din Ucraina.

Reintroducerii obligativității certificatului fito-sanitar la frontieră pentru a respecta standardele și condiționalitățile europene pe care fermierii români le respectă, cu costuri ridicate.

-Separarea, în vămile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcție de proveniență, în funcție de destinație, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei și prioritizarea mărfurilor românești.

-Asigurarea trasabilității importurilor și tranzitului printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legate de originea și destinația mărfurilor agricole.

-Transferul tuturor sumelor necheltuite de către România din Fondul de Coeziune, programarea anterioară, de cca 10 miliarde euro, către investiții în irigații și pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării, reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), investiții de dragare a Dunării si căilor navigabile din România și finanțarea creării unei  infrastructuri ale formelor de asociere cu rol economic ale producătorilor cu o rețea de spații de depozitare regionale si procesare, mai multe dane de-a lungul Dunării.

– Realizarea unei analize de impact asupra importurilor de mărfuri ucrainiene scutite de taxe vamale care au ajuns în UE, prin prisma tuturor fermierilor afectați și compensarea corectă(impact estimat la minimum 3 md euro, doar în România).

  1. Regulamentul privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor – SUR

-Oferirea unor alternative eficace și eficiente, raport calitate-utilitate-preț înainte de a fi suspendate/interzise acordarea derogărilor pentru neonicotinoide, interzicerea glifosatului și altor substanțe autorizate de instituțiile europene, plecând de la nevoile actuale ale fermierilor de a produce, controlând bolile și dăunătorii din culturi; fără a avea ca rezultat dezechilibre economice ale fermierilor, fără  a conduce la creșterea prețului produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori.

– Regulamentul SUR trebuie să conțină precizarea că statele membre care au un consum specific de produse de protecția plantelor per ha sub media europeană, să nu fie obligate/condiționate să aplice vreo reducere, existând permisivitatea de a crește consumul mediu per ha până la 50% din media europeană.

  1. Lipsa accesului fermierilor europeni la tehnicile de ameliorare moderne/inovative (NGT)

– Introducerea în același pachet legislativ, alături de Regulamentul privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și aprobarea simultană a Directivei/Regulamentului pentru utilizarea inovării și a tehnicilor de ameliorare moderne, pentru a se evita pierderea încă a minimum 6-7 ani până se va ajunge la implementare.

-Transpunerea în legislația națională, realizarea și implementarea unei strategii naționale pentru producerea și promovarea hibrizilor noi de semințe produși în România. În paralel cu aceasta este nevoie de alocarea de fonduri /resurse europene pentru cercetarea în ameliorare, precum și susținerea unei poziții bazate pe fundamentare pur științifică în privința dezvoltării de noi soiuri rezistente, inclusiv NGT.

  1. Inițiativele Comisiei Europene privind FINANȚAREA DURABILĂ

Excluderea capitolelor privind producția animală, producția vegetală, silvicultura si prelucrarea alimentelor din viitorul Act delegat privind biodiversitatea. Sectoarele enumerate ar trebui considerate ca fiind sectoare sensibile pentru care recomandările actuale ar putea fi perturbatoare și ar putea submina în mod fundamental securitatea alimentară, protecția mediului și sănătatea populației. Susținem ideea de a consolida producția durabilă, luând în același timp în considerare impactul economic și social al tranziției. Prin urmare, ar trebui să se acorde mai mult timp sectoarelor sensibile, care ar trebui să le includă pe cele enumerate mai sus, pentru a discuta în mod corespunzător criterii realiste și fezabile.

Pe aceleași subiecte au fost foarte multe interventii, repetitive, din partea organizațiilor profesionale fără a avea vreo finalitate din partea autorităților naționale și europene. Soluții se pot găsi dacă se dorește cu adevărat, se organizează întâlniri de lucru și se vor implementa soluțiile constructive identificate în baza unui calendar strict supravegheat.

  1. Inițiativele legislative europene privind: Condiționalitățile, GAEC-urile, impuse prin PNS/PAC 2023-2027, bunăstarea animalelor, derogarea de la utilizarea neonicotinoidelor, directiva privind emisiile industriale, acordurile de liber schimb, legislația privind animalele carnivore mari, acceptarea produselor derivate din lapte, carne, etc.

Promovarea agriculturii ca o soluție pentru asigurarea hranei, securității alimentare a globului și un contributor important la biodiversitate și mediu, nu un dușman așa cum lasă de înțeles directiva privind poluarea industrială că este zootehnia sau Pactul Ecologic European, Strategia de la Fermă la Consumator și Strategia Biodiversitate.

– Redeschiderea discuțiilor la nivel european și național pentru reducerea impactului negativ al Condiționalităților și GAEC asupra activității fermierilor din România.

– Atingerea obiectivelor PAC fără a diminua competitivitate producătorilor agricoli și impune o concurență neloială asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara U.E.

– Întărirea poziției cooperativelor agricole în PAC sprijinindu-le să realizeze investiţii comune pentru creşterea valorii adăugate a producţiei primare a membrilor.

– Prelungirea termenelor de finalizare a investițiilor prin Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 la N+4.

– Măsuri și instrumente pentru asigurarea necesarului de proteină vegetală în U.E.

– Bonitarea habitatelor naturale din Europa pentru determinarea efectivelor animalelor sălbatice optime și asigurarea densității pe suprafață corespunzătoare pentru animalele carnivore /omnivore mari (Urs, Lup, Mistreț, etc).

– Elaborarea de Instrucțiuni/directive care să permită Statelor Membre ca în condițiile atacurilor unor boli și dăunători specifici agroecoregiunilor proprii  și /sau  în cazul unor epidemii/ pandemii, să adopte măsuri autonome naționale, derogative de la Regulamentul European (REGULAMENTUL (UE) 2016/2031 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 26 octombrie 2016 ) prin care să intervină în limitarea/ reducerea pagubele provocate activității economice agricole și forestiere și echilibrelor ecologice din habitatele în care se produc.

– Ajustarea strategiei FARM TO FORK astfel încât să răspundă nevoilor exprimate de fermieri, pentru gestionarea presiunii bolilor, dăunătorilor, buruienilor și pieței, pentru a sprijini modelele de agricultura durabilă care oferă hrană sigură și protejează mediul în egală măsură.

Supravegherea video a transporturilor de lemn va fi extinsă în Argeș

Proiect privind supravegherea video a drumurilor forestiere a fost pus în consultare publică. ”Supravegherea video …