16 decembrie 2019
Home / Actualitate / Subvențiile pentru fermele mari, motiv de dispută între fermieri și Comisia Europeană

Subvențiile pentru fermele mari, motiv de dispută între fermieri și Comisia Europeană

Recent, câteva mari capitale europene au fost blocate de fermierii nemulțumiți fie de politicile naționale, fie de cele comune, europene, și de acordurile comerciale considerate un atac la competitivitatea producătorilor agricoli europeni.

„Fermierii au nevoie de încrederea consumatorilor. Criza gripei aviare a arătat cât de repede se poate pierde încrederea. Societatea se uită cum produceți”, a declarat Mihail Dumitru la Forumul Internațional al Marilor Fermieri.

De producția alimentară realizată la nivel european este legată și dezbaterea aprinsă pe tema plafonării subvențiilor pentru fermele mari. În acest moment, există plafonare, dar se aplică în mod voluntar, adică statele membre decid nivelul și procentajul de distribuție a bugetului către fermele mici și mijlocii.

Nu este prima dată când la nivelul Uniunii Europene se încearcă introducerea plafonării obligatorii. Mai mulți comisari europeni pentru agricultură au promovat această politică, dar au eșuat în demersul lor de a o implementa. „Comisia Europeană a făcut din nou propunerea de plafonare obligatorie a fermelor mari. Argumentul a fost dat de „proporția 80-20”, adică 80% din bani se duc spre 20% din ferme. De ce să susținem fermele mari? se întreabă contribuabilul european”, explică Dumitru.

Mihai Afiliu, fermier, este tranșant: „Dacă plafonați, greșiți! Lucrez câteva mii de hectare și am 4.000 de bovine, dar suntem datori vânduți, suntem îndatorați. De aceea, subvențiile sunt importante pentru noi, fermierii mari”.

„Analizând statistic, la această dată, numărul fermelor mari în lume este în creștere și se caută soluții pentru asocieri, deci pentru creșterea suprafeței fermelor. Ferma mare este viabilă. Este adevărat că, la nivel mondial, 70% din hrana populației este asigurată de fermele mici, iar restul de 30% de cele mari. Sunt de acord cu redistribuirea de 10% a bugetului către ferme mici sau mijlocii, cu o condiție: să existe rezultate. Nu putem da bani doar din motive sociale, trebuie să existe și performanță. Dacă nu progresează cei care primesc subvenții, mai bine le oferi inputuri pentru agricultură, semințe sau îngrășăminte. Banii pot lua orice direcție. Compania Agricost Brăila a investit toți banii din subvenție și din profit. Anul acesta, irigăm toată suprafața din Insula Mare a Brăilei și am construit 250 de kilometri de perdea de protecție”, a declarat Lucian Buzdugan, director general Agricost-Al Dahra.

Daniel Buda, europarlamentar și vicepreședintele Comisiei de agricultură din Parlamentul European, spune că forul legislativ european va propune plafonarea facultativă sau fără plafonare, în niciun caz plafonare obligatorie.

Chiar și în aceste condiții, fermierii români cred că o cotă de redistribuire de 10% este prea mare. „Există pericolul ca micii fermieri să își retragă pământul dat în arendă către fermele mari pentru a încasa subvenția”, este de părere Gheorghe Albu, fermier.

SURSA: fermierinromania.ro

 

Noua legislaţie referitoare la gestionarea munţilor, în dezbatere publică pe site-ul MADR

Proiectul de HOTĂRÂRE privind stabilirea componenței, atribuțiilor și responsabilităților Comitetului de masiv și ale Consiliului …