19 ianuarie 2020
Home / Afaceri de familie / Politicienii-fermieri. Prefectul îşi face fermă de vaci, primarii din Albota şi Poiana Lacului merg pe legumicultură, iar Boţârcă pe vin

Politicienii-fermieri. Prefectul îşi face fermă de vaci, primarii din Albota şi Poiana Lacului merg pe legumicultură, iar Boţârcă pe vin

Agricultura este un domeniu de viitor. Aşa şi-au zis mulţi dintre politicieni argeşeni! Şi, prin urmare, în acelaşi timp în care erau angrnaţi în diverse bătălii politice, au început să se ocupe de munca pământului, de creşterea animalelor, de cultivat vie sau de îngrijit păduri! Probabil, pentru că au realizat că ancorarea în pământ e mult mai sigură decât efemerele acţiuni în nisipurile mişcătoare ale politicii. Gheorghiţă Boţârcă – edilul din Topoloveni, Ion Dumitrache – primarul de la Poiana Lacului, Ducele de Albota, consilierul judeţean Marius Nicolaescu, colegul său, Iulian Frăţică, preşedintele PAM- Mircea Andrei, sau, mai nou, prefectul Mihai Oprescu, cu toţii au activităţi serioase în domeniul agriculturii care, în cazul unora, le aduc bani mult mai mulţi şi mai frumoşi decât politica.

botarca

„Vin de Cramele Boţârcani” – un brand al primarului din Topoloveni

Primarul oraşului Topoloveni, Gheorghiţă Boţârcă, are, de foarte  mulţi ani, o pasiune pe care puţini o cunosc: vinurile. Boţârcă are o cramă chiar sub casa în care locuieşte, unde a depozitat mii de litri de vin, unele sticle datând din 1958.
Interesant este că Gheorghiţă Boţârcă îşi produce şi îmbuteliază cu mâna lui, vinul pe care, mai apoi, îl depozitează în cramă, după o reţetă ţinută cu mare taină. De câţiva ani şi-a branduit vinurile, iar pe etichetă a scris „Vin de Cramele Boţârcani”. Pasiunea pentru vinuri a primarului a început în anii ’70. Atunci a îmbuteliat primele sticle de vin, din care mai are şi astăzi, în partea destinată colecţiei. De altfel, primarul păstrează din fiecare producţie sute de sticle. Ca orice specialist care se respectă, Boţârcă îmbuteliază vinul în sticle sau îl ţine în butoi, asta în funcţie de cum a fost anul, ploios sau secetos. Pe fiecare butoi îşi notează anul producţiei şi soiul. „E o bucurie pentru mine atunci când, după o recoltă, văd vinul în cramă, făcut şi depozitat de mâna mea. Produc numai vinuri din soiuri româneşti: Fetească neagră, Fetească regală şi Cabernet”, ne-a povestit primarul din Topoloveni.
Ca orice cramă, şi aceasta are secretele sale. Primarul iese întotdeauna ultimul din cramă. La ieşire, mătură nisipul de pe jos, pus strategic lângă prag. „Dacă intră cineva în cramă fără să ştiu eu, imediat mă prind. Ei nu observă nisipul fin de pe jos, dar rămân urmele. Aşa aflu dacă a intrat vreun „nepoftit” în cramă”, ne-a spus primarul Boţârcă despre secretul învăţat de la bunicii săi.

poiana

Primarul din Poiana Lacului, unul dintre cei mai mari legumicultori ai judeţului: produce anual 100 de tone de roşii, ardei şi castraveţi – bio

În urmă cu mai bine de 12 ani, primarul din Poiana Lacului, Ion Dumitrache a pus pe picioare un solar imens unde cultivă roşii, ardei şi castraveţi. An de an profitul său a crescut, ajungând acum la peste 1,5 miliarde de lei vechi, fiind unul dintre cei mai mari producători de legume din judeţ.
Primarul recunoaşte însă că succesul constant al acestei afaceri, li se datorează, în mare parte, soţiei şi fiului, acesta din urmă ocupându-se de livrarea zilnică la magazinele şi hipermarket-urile din Piteşti a producţiei de legume. Solarul ocupă 3.200 de metri pătraţi din grădina casei, iar toată producţia e ecologică 100%, folosind numai îngrăşăminte naturale şi apă scoasă din puţ. Răsadurile şi le face singur, la încălzire foloseşte toate resturile de lemne din propria pădure, iar resturile vegetale le transformă în compost, folosit apoi la îngrăşarea pământului.
Cu astfel de condiţii asigurate, în ultimii ani primarul a început să facă şi „experimente“. Astfel că, pe lângă producţia de masă din legume obişnuite, a început să cultive şi roşii „negre“ sau cherry. Asta şi pentru că, în loc de 2 lei pe kilogram, pentru roşiile obişnuite, obţine 10 lei pe unul singur de roşii negre!

prefect

Prefectul Oprescu îşi face fermă de vaci

Ultimul sosit în rândul fermierilor argeşeni este prefectul judeţului, Mihai Oprescu. Mare iubitor de animale, acesta este pe cale să pună pe picioare o adevărată fermă de vaci în comuna Mihăeşti. „Deocamdată am, la comun cu socrii mei, 9 animale. Şapte sunt ale lor, iar două le-am cumpărat eu! Este adevărat că acum mai mult socrul meu se ocupă, şi de partea administrativă, şi de îngrijirea lor, dar să ştiţi că nu mă dau în lături nici să fac curat la grajduri, nici să mă implic, în măsura timpului. Recunosc însă, ne ajută şi tehnologia, fiindcă avem multe utilaje. Cea mai mare plăcere îmi face să le dau de mâncare!”, ne-a mărturisit Mihai Oprescu.
Intenţia prefectului este să realizeze o fermă adevărată, accesând fonduri europene pentru dezvoltarea acesteia. „Proiectul e deja schiţat pe hârtie, dar mai sunt ceva probleme cu cadastrarea în comună şi cu nişte documente care ar trebui adunate, dar cât de curând o să mă ocup şi de asta, pentru ca mai apoi să pot creşte numărul de vaci, de rasă bineînţeles!”, ne-a mai spus prefectul.

nicolaescu

Consilierul judeţean Marius Nicolaescu şi-a făcut Ocol Silvic

Inginer silvic de meserie, consilierul judeţean Marius Nicoalescu a mizat, evident pe silvicultură! Şi şi-a făcut un ocol silvic privat, unde administrează, pentru el şi pentru alţii,  mii de hectare de pădure. Şi cu rezultate, dacă luăm în calcul că Ocolul Silvic Codrii Verzi este singurul ce a obţinut certificatul FSC®  – Certificarea pădurilor pentru clienţii săi! Certificarea managementului forestier este un proces prin care, în urma unui audit, o organizaţie independentă confirmă faptul că o anumită suprafaţă forestieră este gospodărită în conformitate cu un standard agreat.
În plus, Ocolul Silvic Codrii Verzi, numai în 2015, a reuşit să planteze peste 80 de hectare de pădure, ajungând astfel la un total de peste 170 de hectare, iar pentru anul 2016 se are în plan reîmpădurirea a peste 100 hectare, plus înfiinţarea unei pepiniere silvice moderne, unde să producă  materialul forestier necesar realizării plantaţiilor forestiere.
„Acesta este domeniul la care mă pricep cel mai bine. Asta am învăţat să fac. De mic copil am iubit pădurea, crescând în mijlocul ei, în satul Piţigaia din comuna Stâlpeni, apoi urmând cursurile facultăţii de silvicultură. Se poate spune că în pădure m-am născut, în pădure am crescut, despre pădure am învăţat şi în pădure muncesc!”, declară Marius Nicolaescu.

albota

Ducele de Albota mizează pe eco

Agricultura Eco reprezintă viitorul, este de părere primarul Ion Dumitru de la Albota. Şi nu poate fi acuzat că nu este un om cu viziune! Aşa că „Ducele” de Albota s-a apucat de agricultură ecologică. Mai corect spus, de legumicultură.  „Agricultura ecologică este o variantă foarte bună pentru tineri. Cu o investiţie mică, dar multă muncă îţi poţi pune pe picioare o afacere frumoasă. Să faci agricultură aşa cum făceau bunicii şi părinţii noştri odată, adică fără chimicale, doar cu îngrăşământul natural, gunoiul de grajd. Nu se foloseşte nimic tratat. Legumele obţinute Eco sunt cele mai scumpe. Acum sunt foarte căutate şi la noi, iar în afară se dau foarte mulţi bani pe astfel de produse”, ne-a spus „agricultorul” Ion Dumitru.

andrei

Preşedintele PAM, Mircea Andrei, printre cei mai mari fermieri din Sud

Mircea Andrei deţine deja 140 de hectare de teren agricol, proprietate personală, la graniţa cu Argeşul, în comuna Sârbii – Măgura din judeţul Olt. Intenţionează să-şi mărească suprafaţa cu alte câteva sute de hectare şi, într-un viitor apropiat, să-şi deschidă şi o fermă zootehnică. „Agricultura a fost şi va rămâne un business de viitor, unul care asigură hrana de zi cu zi a românilor, iar investiţiile în sectorul agricol pot ajuta economia prin crearea de noi locuri de muncă. Tocmai de aceea, peste câţiva ani mă voi retrage şi voi locui aici, la mine la fermă. Şi ca să fiu şi eu un pic jurnalist, ca şi voi, aş parafraza aşa: Sfârşitul lui Mircea Andrei va fi în agricultură…”, spune preşedintele PAM despre planurile sale de viitor.
Acum pe cele 140 de hecatre cultivă lucernă. Aceasta este tocată şi apoi vândută ca furaj. Curând însă, după ce ferma sa va ajunge la 1000 de hectare de teren, lucerna nu va mai fi vândută, ci folosită în propria fermă zootehnică în care va creşte peste 500 de viţei de rasă, pe care vrea să îi cumpere din Austria. „Părerea mea este că în ultimele decenii, în România, s-a încurajat sectorul vegetal şi a fost lăsat la o parte sectorul zootehnic. În aceste condiţii, România a devenit al cincilea exportator de cereale, când mai degrabă ar fi trebuit să dezvolte sectorul zootehnic care are o valoare adăugată mult mai mare. România nu va câştiga niciodată vânzând materie primă, ci doar din sectoarele cu valoare adăugată deosebită”, mai spune politicianul – fermier.
Nu doar sectorul zootehnic îl preocupă pe preşedintele PAM, ci şi cel pomicol. Anul viitor vrea să-şi dezvolte o livadă de peste 400 de nuci, soi pe care îl va cumpăra, evident, de la Institutul Pomicol din Mărăcineni.

fratica

Consilierul judeţan Iulian Frăţică creşte capre   

Şi consilierul judeţean Iulian Frăţică a investit tot în agricultură. A reuşit să îşi transforme o pasiune din copilărie într-un business în vogă: creşterea caprelor. Are, de câţiva ani buni, o fermă cu peste 100 de capre, pe care îl tot creşte constant. „Eu animalele astea le iubesc! Noi am fost săraci şi, când eram mic, am păscut tot timpul caprele. Când soacra mea a obţinut un teren de vreo 5.000 de metri în Vedea, am început să cumpăr animale, evident capre, şi mi-am făcut o mică fermă. Am tot cumpărat, până am ajuns la 100 şi m-am gândit să continuu şi cu o fabrică de procesare a laptelui. Cât de curând!”, ne-a declarat Iulian Frăţică.

Vine, vine… primăvara! În serele floricultorului Dan Mihăilescu, de la Miceşti, culorile florilor fac concurenţă albului zăpezii

Deşi afară de ger de crapă pietrele şi e alb de zăpadă cât vezi cu …