Fermierul argesean Primul portal agricol din Argeș
Related Articles
Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana!
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a participat, în 27 septembrie 2016, la conferinţa „Reducem risipa alimentară”.
În deschiderea conferinţei, ministrul Achim Irimescu a explicat că în anul 2013, în cadrul MADR s-a constituit un grup de lucru interinstituţional şi interorganizaţional care are ca obiectiv reducerea risipei alimentare la nivel naţional, cât şi sprijinirea unor iniţiative ale ONG-urilor care activează în acest sector.
„Foarte important este însă şi comportamentul nostru de consumatori de produse alimentare: e nevoie să fim mai responsabili în alegerea produselor din magazine, să citim cu atenţie etichetele şi termenele de valabilitate, dar şi mai cumpătați în privinţa cantităţilor de mâncare achiziţionate”, a declarat ministrul în cadrul conferinţei.
Anual se înregistrează pierderi de 90 milioane de tone de alimente la nivelul UE, la nivel mondial însumându-se 1,3 miliarde de tone de alimente care se risipesc. Ţinând cont de faptul că există un miliard de oameni care suferă de malnutriţie în lume, iar aceste pierderi sunt estimate la 750 miliarde dolari, mai exact de şase ori valoarea ajutoarelor pentru dezvoltare, rezultă faptul că omenirea se confruntă cu o mare problemă. Conform datelor înregistrate începând cu 1974 până în prezent, se estimează că risipa de alimente la nivel mondial a crescut cu 50 %.
Pentru a satisface cererea de alimente la nivel mondial a unui număr de 9 miliarde de oameni proiectat până în 2050, se estimează că este nevoie de un procent de alimente mai mare cu 60 % însă, având în vedere că aproximativ o treime din toate produsele alimentare destinate consumului uman sunt pierdute, reducerea pierderilor de produse şi deşeuri alimentare poate ajuta în mod eficient şi economic la reducerea foametei.
Unul din primele studii efectuate de FAO a scos în evidenţă date alarmante, în special în ceea ce priveşte lumea industrializată: cetăţenii europeni şi nord-americani irosesc în fiecare an între 95 şi 115 kg de mâncare pe cap de locuitor, în comparaţie cu cei din Africa sub sahariană, care irosesc între 6 şi 11 kg.
Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu aceleaşi; ele diferă în funcţie de etapa lanţului de aprovizionare cu alimente, de tipul produsului şi de locul unde sunt irosite alimentele. Dacă se împarte lanţul alimentar în cinci sectoare (producţie agricolă, gestionare şi depozitare, procesare, distribuţie şi consum), se poate observa modul în care diverse comportamente din fiecare sector duc la eliminarea alimentelor perfect comestibile: începând cu pierderile înregistrare în timpul recoltării şi al depozitării, până la transportul în condiţii nesigure, la greşelile de etichetare şi la proastele obiceiuri ale consumatorilor finali atunci când cumpără şi folosesc produsele alimentare.
